ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ
Economia judetului Cluj a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare accelerata, devenind in acest moment una dintre cele mai dinamice economii din Romaniadaca avem in vedere contributia la PIB-ul national (primul loc in Regiunea de NV a Romaniei).
Economia Clujului este axata, in principal, pe servicii si industrie, cu precadere pe sectorul industriilor creative si IT & C, domeniu in care acest judet se afla, din nou, pe un loc fruntas: peste 15.000 de persoane lucreaza in acest moment in sectorul IT! O dovada a acestei realitati o reprezinta insusi apelativul ”Silicon Valley” de Romania, atribuit municipiului Cluj-Napoca pentru cresterea spectaculoasa din acest sector.
Treptat, aasnd in spate sprijinul continuu al autoritatilor locale, mediului de business, al universitatilor, al asociatiilor economice si al ONG-urilor, Clujul a devenit un actor important al economiei nationale fiind desemnat, de cursnd, Pol National de Crestere in domeniul Cercetarii, Dezvoltarii si Comertului IT. De altfel, Clujul detinea in semestrul I din 2017 cele mai multe firme nou-infiintate din provincie (5.145). Un indicator relevant in acest context, care subliniaza implicarea si spiritul antreprenorial si de business din aceasta zona il reprezinta si numarul de proiecte depuse in cadrul Programului guvernamental Start Up Nation 2017, csnd au fost depuse un numar de 2.289 de aplicatii – cele mai multe din provincie!
Pentru a ajunge la statutul de cel mai dezvoltat si echilibrat judet din Romania, cu un climat favorabil investitiilor, Clujul a depus in ultimii ani eforturi substantiale care au determinat o implicare unanima si concertata a tuturor factorilor de decizie, atst din domeniul privat cat si din cel public. Astfel, la finele anului 2017, evolutia principalilor indicatori economico-sociali* la nivel de judet se prezentau astfel:
In luna decembrie 2017 productia industriala a crescut cu 6,9% fata de din anul 2016, astfel incst, comparativ cu anul precedent, in 2017 indicele productiei industriale a fost de 113,3%. Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, in luna decembrie 2017 a fost si el cu 14,3% mai mare fata de aceasi luna din 2016.
In ceea ce priveste activitatea de comert exterior din judetul Cluj, in cursul anului 2017 s-a realizat un volum de export in valoare 1.261,8 mil. euro si a unor importuri care insumeaza 2.120,7 mil. euro. Comparativ cu aceeasi perioada din 2016, exportul a crescut cu 19,8%, iar importul a crescut cu 21,4%.
Dintre produsele livrate la export mentionam: masini, aparate si echipamente electrice si parti ale acestora; cazane, masini, aparate si dispozitive mecanice; mobila, mobilier medico-chirurgical, articole de pat si similare; vehicule terestre, altele decst materialul rulant de cale ferata; hsrtie si carton, articole din pasta de celuloza, din hartie sau carton; cauciuc si articole din cauciuc; produse din fonta, fier sau din otel; instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice, de masura si de control; materiale plastice si articole din material plastic; incaltaminte, ghetre si articole similare; produse farmaceutice; imbracaminte si accesorii de imbracaminte; lemn, carbune de lemn si articole din lemn; fonta, fier si otel.
Au fost importate in cantitati mari: combustibil, uleiuri minerale si produse rezultate din distilare; masini, aparate si echipamente electrice si parti ale acestora; cazane, masini, aparate si dispozitive mecanice; vehicule terestre, altele decat materialul rulant de cale ferata; materiale plastice si articole din plastic; produse din fonta, fier si otel; hsrtie si carton, articole din pasta de celuloza, din hartie sau din carton; fonta, fier si otel; produse farmaceutice; cauciuc si articole din cauciuc; instrumente si aparate optice, fotografice sau cinematografice; pasta din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice hsrtie si carton; articole diverse din metale comune.
In cursul anului 2017 unitatile de turism in functiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turistilor 4376 camere cu 8994 locuri. In anul 2017 au fost cazati 630.555 turisti, din care 134.086 turisti straini (reprezentsnd 21,3% din totalul turistilor). Comparativ cu anul 2016, numarul turistilor straini a crescut cu 35,3%. Cei mai multi turisti straini provin din: Ungaria (20.376), Germania (16.680), Italia (12.713), Regatul Unit (9.113), Franta (8.688), Polonia (6.684). Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare in luna decembrie 2017 a fost de 25,5%, cu 1,9 puncte procentuale mai mare fata de luna decembrie 2016.
In luna ianuarie 2018, rata inflatiei, determinata pe baza indicelui preturilor de consum, pe ansamblu, a crescut cu 0,78% comparativ cu luna decembrie 2017 (s-au inregistrat cresteri la marfurile alimentare de 0,64%, la marfurile nealimentare de 1,08% si la servicii de 0,32% ).
In ceea ce priveste sporul natural al Clujului, in anul 2017 s-au inregistrat in judet 7.039 nascuti vii, 8.086 decedati (spor natural -1047), 4785 casatorii si 794 divorturi.
Csstigul salarial mediu nominal brut pe economie in luna decembrie 2017 a fost de 3.662 lei, iar cel net de 2.629 lei. In judetul Cluj, castigul salarial mediu nominal brut realizat in luna decembrie 2017 a fost de 3933 lei si cel net de 2860 lei. Castigul salarial mediu net din luna decembrie 2017 a fost cu 9,8% mai mare fata de aceeasi luna din anul 2016.
Numarul somerilor inregistrati la sfsrsitul lunii decembrie 2017, a fost de 7.460 persoane, iar rata somajului, calculata fata de populatia activa, reprezinta 2,1%, mai mica cu 0,1 puncte procentuale decat rata somajului inregistrata in luna decembrie a anului precedent, si la jumatate din media nationala (4,61%). Din numarul total al somerilor 50,1% sunt femei si 70,2% sunt muncitori.
*Date primite de la I.N.S. – Structura teritoriala Cluj
Cu o forţă de muncă înalt calificată şi o repartizare echilibrată a resurselor materiale, judeţul Cluj reprezintă unul din polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. Bucurându-se de o aşezare geografică favorabilă, de infrastructura dată de prezenţa aeroportului internaţional, de accesul la magistralele de cale ferată şi de o reţea de şosele şi drumuri adecvată, judeţul s-a dezvoltat policentric, în jurul aşezărilor urbane: municipiul Cluj-Napoca, Zona Turda – Câmpia Turzii, Dej şi Huedin.
Atuurile Clujului în privinţa atragerii de noi investitori
Clujul a constituit întotdeauna o destinaţie de succes pentru investitorii străini veniţi în România datorită atuurilor incontestabile pe care le are comparativ cu celelalte zone ale ţării: poziţia geografică deosebită, apropierea de graniţa de vest, mediul economic dinamic, resursa umană impresionantă, în special cea calificată, oferită de universităţile de prestigiu de aici. Există, de asemenea, numeroase instituţii de învăţământ vocaţional, şcoli internaţionale, capabile să ofere forţă de muncă înalt calificată. În acelaşi timp, extrem de favorabile sunt şi specificul cultural cosmopolit al Clujului, multiculturalitatea şi multietnicitatea, deschiderea faţă de cultura occidentală, cultul muncii, mai pregnant înrădăcinat aici decât în alte zone ale ţării graţie moştenirii austriece ce şi-a lăsat amprenta în zonă timp de secole. Majoritatea tinerilor vorbesc una, două limbi de circulaţie internaţională, studiază în şcoli cu predare intensivă în limbile germană şi engleză, oferind unor potenţiali investitori un spectru generos din punct de vedere al resursei umane a locului. Nu în ultimul rând, un alt atu esenţial pe care Clujul îl are în ceea ce priveşte atragerea de investiţii se referă la accesul facil spre numeroase destinaţii europene care este asigurat prin intermediul Aeroportului Avram Iancu Cluj.
65% dintre clujeni locuiesc în oraşe
Organizarea administrativă a judeţului Cluj include o reţea de 434 de aşezări omeneşti grupate în 81 de unităţi administrativ teritoriale. Conform recensământului din anul 2011, populaţia judeţului este de 659.370 de locuitori, din care peste 65% locuiesc în cele cinci municipii plus oraşul Huedin. Ceea ce caracterizează populaţia judeţului Cluj este şi multitudinea de etnii conlocuitoare cu românii, alături de aceştia regăsindu-se maghiarii, germanii, saşii, armenii. În ceea ce priveşte împărţirea pe religii şi apartenenţa la culte religioase a populaţiei din judeţul Cluj, 71,79% dintre credincioşi sunt ortodocşi, 11,06% reformaţi, 3,67% greco-catolici, 3,43% romano-catolici, 3,25% penticostali, 0,52% adventişti şi 1,12% baptişti, fiecare cult religios aparţinând unei episcopii: ortodoxă, greco-catolică, reformată şi evanghelică.
Potenţial industrial ridicat
Economia Judeţului Cluj se bazează în special pe servicii şi industrie. Ponderea mare a sectorului de servicii justifică performanţele ridicate ale economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Cluj are o pondere mai ridicată a sectorului terţiar şi de construcţii, respectiv o pondere mai redusă a industriei şi Clujul a fost si rămâne o societate multiculturală.
Totodată, industria judeţului Cluj se caracterizează printr-un puternic potenţial de prelucrare, atât a resurselor locale, cât şi a celor atrase. În cadrul industriei de prelucrare sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional. Edificator în acest sens este faptul că peste 24% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în diferite subramuri industriale. Totodată, o ramură importantă a economiei judeţului Cluj care produce o valoare adăugată consistentă o reprezintă sectorul IT şi cel relaţionat serviciului clienţi – servicii de vânzare, marketing, servicii de IT helpdesk, technical support, care înregistrează anual o creştere cu peste 30% a numărului de angajaţi. Producţia industrială realizată în judeţ este destinată acoperirii cererii interne, dar şi livrării către partenerii străini. Dintre ramurile industriei prelucrătoare, cele cu ponderea cea mai mare în cadrul producţiei industriale sunt industria metalelor nemetalifere (17,9%), industria alimentară şi de băuturi (17,5%), industria metalurgică (12,9%), industria chimică şi a fibrelor sintetice sau artificiale (8,1%), industria celulozei, hârtiei şi cartonului (8,0%).
Sistemul de Garanție-Returnare (SGR)
