Clujul își onorează Tezaurele Umane Vii: expoziție fotografică la Consiliul Județean
CONSILIUL JUDEȚEAN CLUJ
COMUNICAT DE PRESĂ
Clujul își onorează Tezaurele Umane Vii: expoziție fotografică la Consiliul Județean
Centrul de Cultură și Artă Tradiții Clujene și Consiliul Județean Cluj marchează Ziua Națională a Tezaurului Uman Viu prin organizarea unei expoziții de fotografie dedicată personalităților din lumea satului clujean cărora le-a fost conferită această aleasă distincție.
„Tezaure Umane Vii ale Județului Cluj” este deschisă în holul Consiliului Județean Cluj începând din 24 noiembrie 2025 și propune publicul o întâlnire vizuală cu deținătorii acestui titlu, adevărate repere ale patrimoniului cultural național.
Începând cu anul 2023, data de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei drept ocrotitor al românilor, a fost declarată și Ziua națională a Tezaurului Uman Viu. Titlul T.U.V. este conferit de Ministerul Culturii la inițiativa UNESCO, pentru recunoașterea acelor personalități ale culturii tradiționale care sunt păstrătoare, purtătoare, creatoare și transmițătoare de elemente de patrimoniu cultural imaterial.
Fotografiile expuse fac parte din colecția de fotografie etnografică a Centrului de Cultură și Artă Tradiții Clujene, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj și sunt însoțite de texte de prezentare în română și engleză. Un cod QR conduce pe cei interesați să descopere mai multe spre site-ul Tradiții clujene unde pot răsfoi volumul dedicat Tezaurelor Umane Vii Clujene, apărut în această primăvară la Editura Tradiții Clujene.
De la ceterașii, jucăușii și horitorii din Câmpia Transilvaniei, la meșteri pricepuți din Munții Apuseni: fierar, cărbunar, geamgiu, țesătoare sau lutier, expoziția oferă publicului o călătorie prin bogatele zone etnografice ale județului, ilustrând măiestria celor care duc mai departe tradiția și definesc identitatea culturală a zonei.
Clujul deține 17 titluri de Tezaur Uman Viu, acordate din 2012 până în 2025, situându-se în topul județelor cu cel mai mare număr de astfel de distincții acordate:
2012
Soporan Vasile din comuna Frata – horitor, rapsod popular;
2013
Trio Transilvan „Zorile” din Mociu: Țuli Carol, Bumb Cornel, Băbuț Covaci (decedat în 2023) și Alexandru Covaci – folclor instrumental;
2014
Ciurcui Alexandru, din Soporu de Câmpie, comuna Frata, (decedat în 2023)- ceteraș
Lovász Ferenc din Vișea, comuna Jucu de Sus, (decedat în 2021) – jucăuș;
2015
Moldovan Dumitru și Elisabeta Rusu – pereche de joc tradițional din Frata;
2018
Nicolae Vădan din Rusești, comuna Râșca – lutier;
2020
Ioan Moldovan din Berchieșu, comuna Frata – jucăuș;
2021
Tripon Viorica din Negreni – țesătoare;
2022
Iosif Bordea din Muntele Rece, comuna Măguri Răcătău – cărbunar;
2023
Simion Drînda din Măguri, comuna Măguri Răcătău – fierar;
2024
Teodor Tătar din Mociu – jucăuș;
Ioan Goga din Bociu, comuna Mărgău– geamgiu, vorbitor de gumuțească;
Emil Mihaiu din Gherla – folclor instrumental, ceteraș;
Filep Elisabeta din Sic- realizare piese de port popular;
Mihail Pop din Mociu – jucăuș;
2025
Vasile Pop din Frata – ceteraș;
Traian Balcău din Ceanu Mare – horitor;
