Muzeul Etnografic al Transilvaniei – promotor al marturiilor civilizatiei traditionale romanesti

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Mihai Seplecan, a efectuat o vizită la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie de cultură care funcţionează sub autoritatea forului administrativ judeţean, context în care domnul director Tudor Sălăgean a prezentat cele două mari secţii organizate în cadrul muzeului, cea pavilionară, găzduită în Palatul Reduta şi cea în aer liber situată în Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”.
    Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean a făcut un tur al actualei expoziţii permanente din Palatul Reduta, intitulată „Cultura populară din Transilvania – sec. XVIII–XX”. Vernisată în anul 2006, expoziţia reconstituie, prin exponate, un univers rural, caracterizat prin organicitate, evidenţiind complexitatea sa nebănuită şi coerenţa funcţională a componentelor sale. Aceasta abordează, într-o manieră devenită clasică în muzeografia etnografică, principalele domenii ale culturii materiale şi spirituale din Transilvania rurală, ilustrate prin exponate reprezentative, selectate din cele peste 90.000 de bunuri culturale aflate în patrimoniul muzeului. De asemenea, în cadrul vizitei a fost prezentat şi inventarul Parcului Naţional Etnografic „Romulus Vuia”, din care fac parte 196 de obiective de patrimoniu, grupate în 55 de unităţi majore, dintre care 13 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice diferitelor zone etnografice ale Transilvaniei, 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 5 case-atelier şi 3 biserici de lemn, o atenţie aparte fiind acordată bisericilor din lemn din Petrindu şi Cizer, lăcaşuri de cult aflate în plin proces de restaurare.
    „Ceea ce am întâlnit în cadrul acestei instituţii de cultură demonstrează, o dată în plus, că eforturile de promovare şi conservare a culturii şi artei tradiţionale au fost valorificate eficient, dovada fiind atât numărul mare de vizitatori, numeroasele participări la târguri şi expoziţii, cât şi premiile obţinute la diferite evenimente de profil. De asemenea, doresc să felicit întreaga echipă care, pe parcursul celor nouă decenii de activitate, a avut răbdarea şi competenţa ştiinţifică de a culege zeci de mii de mărturii ale civilizaţiei tradiţionale specifice spaţiului românesc, contribuind în acest fel la păstrarea identităţii naţionale şi transmiterea valorilor culturale viitoarelor generaţii”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, domnul Mihai Seplecan.
    De-a lungul timpului, forul administrativ judeţean a susţinut intens activitatea derulată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, printre cele mai semnificative investiţii fiind cele care au vizat începerea lucrărilor la instalaţia de iluminat exterior şi supraveghere video a Parcului Etnografic, creşterea semnificativă a bugetului pentru achiziţia de bunuri de patrimoniu, achiziţia de containere pentru a fi utilizate ca spaţii de depozitare, îmbunătăţirea dotărilor Laboratorului de Restaurare – Conservare, realizarea unui studiu geotehnic pentru stabilizarea terenului în Parcul Etnografic, precum şi realizarea proiectului pentru eficientizarea instalaţiilor din spaţiile Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Totodată, Consiliul Judeţean coordonează proiectul „Conservare – restaurare şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer”, în valoare de 3.880.209 de lei, din cadrul Programului „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”, proiect în cadrul căruia sunt restaurate bisericile din Cizer È™i Petrindu, monumente aflate în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
    Menţionăm faptul că Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu cu acest specific din România, constituit în anul 1922, sub autoritatea Fundaţiei Culturale Principele Carol, şi care a început să funcţioneze, oficial, din 1 ianuarie 1923, în timp ce Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, înfiinţat în 1 iunie 1929, este primul muzeu în aer liber din ţară. Această instituţie de cultură a fost înfiinţată pe baza unui program ştiinţific, la a cărui alcătuire au contribuit cei mai mari savanţi ai epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei. 

Biroul de presă
3 decembrie 2015