Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” împlineşte 90 de ani

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ

Informare de presă
Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” împlineşte 90 de ani

     Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia”, secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, instituţie de cultură ce funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, împlineşte în acest an 90 de ani de existenţă.
     Primul muzeu în aer liber din România, dar şi din întreaga Europă central-orientală, acest important obiectiv cultural poartă numele întemeietorului său, etnograful Romulus Vuia (1887-1963), primul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Acesta a fost creat şi inaugurat la inţativa unui comitet ştiinţific prezidat de marele savant Emil Racoviţă, din care făceau parte, printre alţii, Elie Dăianu, Nicolae Ivan, Emil Haţieganu, Onisifor Ghibu, Ioan Popescu Voiteşti.
     Proiectul s-a bucurat de sprijinul nemijlocit al guvernului condus de Iuliu Maniu, care a acordat Muzeului Etnografic al Ardealului, în 12 aprilie 1929, un teren de 75 de hectare în zona Pădurii Hoia „pentru înfiinţarea Parcului Naţional”. Câteva luni mai târziu, în iunie 1929, Ministerul Cultelor şi Artelor autoriza Muzeul Etnografic să preia terenul respectiv „în vederea amenajării unui parc etnografic naţional”. În vara aceluiaşi an, Muzeului Etnografic i-a fost acordat în administrare Restaurantul „Gaudeamus”. Planul de dezvoltare a Parcului Etnografic, elaborat de Romulus Vuia, prevedea aducerea unui număr de şapte biserici de lemn şi 16 gospodării reprezentative pentru zonele Haţeg, Munţii Apuseni (Vidra), Bihor, Banat, Munţii Apuseni (Arieşeni), Cluj, Bistriţa (români şi saşi), Câmpia Ardealului, Mărginimea Sibiului, Secuime, Maramureş, Alba, Ţara Bârsei, Dâmboviţa şi Roman.
     Subliniind importanţa proiectului Parcului Etnografic, Vuia îi adresa ministrului Cultelor şi Artelor, în noiembrie 1929, un memoriu în care arăta următoarele: „Poporul român care are una dintre cele mai strălucite civilizaţii populare nu mai poate renunţa la realizarea acestei măreţe «grădini a neamului», mai ales când avem deja la dispozţe cel mai frumos şi variat teren pentru acest scop. Nici un alt popor nu are un material mai bogat decât al nostru. Bisericile noastre de lemn sunt adevărate minuni ale arhitecturii populare iar casele vechi de lemn prezintă forme originale şi arhaice cum rar se mai întâlneşte la alte popoare. Aceste monumente ale artei noastre populare şi ale civilizaţiei noastre autohtone sunt sortite peirei. Prin transportarea şi reclădirea lor în Parcul Naţional ele vor fi salvate pentru totdeauna. Acest Parc Naţional va fi una din cele mai minunate înfăptuiri ale pământului românesc şi va arăta la un loc icoana vieţii şi civilizaţiei poporului nostru, un popor robust de ţărani. Putem afirma că realizarea acestui măreţ plan este nu numai o necesitate ştiinţifică, dar şi o datorie naţională.“
     În prezent, Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” reuneşte 52 de obiective muzeale (instalaţii tehnice şi ateliere ţărăneşti, biserici, gospodării ţărăneşti tradţonale) care provin din zonele etnografice  ale Transilvaniei. Construcţiile expuse se numără printre cele mai vechi şi mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic al României, fiind achizţonate în urma unor îndelungate campanii de cercetare.
     Urmare a implicării Consiliului Judeţean Cluj, Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” este astăzi beneficiarul unui amplu proiect de dezvoltare, cu o valoare de 10 milioane de euro, prin care vor fi realizate următoarele obiective de investţi: Centrul de Vizitatori alcătuit dintr-un punct de informare turistică, o sală multifuncţională evenimente şi expozţi, cafeterie, depozite; un centru Centrul Administrativ alcătuit din birouri administrative, zonă seminarii, zonă lucrători Parcul Etnografic, atelier de dulgherie; Satul de Vacanţă – sector pentru ateliere cu tematică etnografică – compus din Şură de joc, case în stilul tradţonal românesc/săsesc/maghiar, ateliere de prelucrare a lemnului, a textilelor, respectiv ateliere de olărit şi pictură tradţonală; amenajări complexe în cadrul pădurii-parc Hoia.
     Ca urmare a acestor investţi, Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” va deveni unul dintre cele mai importante muzee de profil din lume, cu care atât Clujul, cât şi România se vor putea mândri.

Biroul de presă
5 iulie 2019