Stema judeţului Cluj
A fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006.
Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit.
În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontaţi de culoare neagră, cu limba roşie, care susţin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.
Lupa Capitolina
Este simbolul romanităţii, fiind donaţia statului italian în anul 1920.
Semnifică istoria judeţului, Clujul având mai multe aşezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) şi castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla şi Căşeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale judeţului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someş). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura şi ştiinţa, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima şcoală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate – Muntenia, Transilvania şi Moldova – un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.
